Recent Posts

  • INTERVIU Iana Matei și vânzătorii de oameni
  • Victimele traficului de persoane sunt deja victime ale unui mediu în care există violență domestică
  • Fereastra din prostituție
  • Eu, traficantul
  • Cele șapte evadări ale lui Nicky

Recent Comments

  • Syko on Cele șapte evadări ale lui Nicky
  • Liviu on Nevoia unui helpline național – Semnează și tu!
  • ray ban outlet on Cum poți ajuta și cum se poate ajuta singură o victimă
  • fanincurcalume on Maria, copilul care și-a făcut singur dreptate
  • Anca on Maria, copilul care și-a făcut singur dreptate

Archives

  • October 2015

Categorii

  • Cauza și efect
  • Ce poți face tu
  • Cifre și statistici oficiale
  • Manifest
  • Oamenii din Apropiere
  • Povești

Meta

  • Log in
  • Entries RSS
  • Comments RSS
  • WordPress.org

Notre-Dame de Companie

Există o legătură între violența domestică și traficul de persoane?
Menu
  • Acasă
  • Manifest
  • Povești
    • Cele șapte evadări ale lui Nicky
    • Eu, traficantul
    • Maria, copilul care și-a făcut singur dreptate
    • Fereastra din prostituție
    • Polițist bun, polițist rău
    • Gara din care nu am luat trenul
    • Mărturii din spatele gratiilor – de vorbă cu matroanele
  • Semnează și tu!
  • Oamenii din Apropiere
    • Iana Matei și vânzătorii de oameni
    • Psiholog criminalist: „Și violența fizică lasă tot urme psihice“
    • Sora Adina, jurist: „La noi, legile se împiedică una pe alta“
    • Psihoterapeut: „Abuzul emoțional poate avea efecte devastatoare“
    • Procuror: „Victimele traficului de persoane sunt deja victime ale unui mediu cu violență domestică”
  • Cifre și statistici oficiale
  • AJUTOR
  • La Psiholog
Iulia Roșu
on October 19, 2015
Share Story
Subscribe

Cum poți ajuta și cum se poate ajuta singură o victimă

12 Comments
Tweet

CUM AJUTĂ LEGEA

Ce poate face o victimă a violenței domestice din punct de vedere legal?

În caz de violența în familie, victimele pot apela la autoritățile și instituțiile statului cu atribuții în domeniu, fie la furnizori de servicii sociale privați (ONG-uri) în vederea apărării și respectării drepturilor acestora.

Violența în familie este reglementată în legislația din România prin Legea specială 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie republicată, care statuează atât drepturi pentru victime, cât măsuri de prevenire și intervenție în cazurile de violență în familie.

Potrivit Legii 217/2003 republicată, violența în familie poate să ia forma violenței fizice, verbale, psihologice, sexuale, economice, socială sau spirituală. Toate aceste forme de violență reprezintă nerespectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii private ale victimei.

În vederea soluționării situațiilor de abuz victima poate apela, în funcție de relația pe care o are victima cu abuzatorul, din punct de vedere al accepțiunii legale a „membrului de familie”, la următoarele pârghii legale:

LEGISLAȚIA CIVILĂ

Victima poate solicita emiterea unui ordin de protecție (un instrument de apărare) împotriva agresorului care:

• se emite la cererea victimei de către instanţa de judecată;
• se emite în regim de urgenţă;
• este scutit de taxa de timbru;
• se emite pe o durată de maxim 6 luni;
• este executoriu şi se pune în aplicare de îndată de către organele de poliţie;
• dacă pericolul persistă, victima poate solicita un nou ordin de protecţie.

Ordinul de protectie are ca scop protejarea persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei pentru a  înlătura starea de pericol.

Consecințele violenței asupra copiilor


Dacă violențele fizice și sexuale grave sunt, în mod clar percepute ca atingeri la integritatea persoanelor, celelalte forme de violență fiind mai subtile, sunt mai dificil de identificat, detectat și de dovedit. Repetiția faptelor aparent neimportante, când sunt privite izolat generează atingere integritatii fizice a persoanei.Violența minează încrederea în sine, distruge bunăstarea și degradează sănătatea. Aceasta antrenează problem psihologice și psihice precum stresul, anxietatea, depresia, insomnia, dureri de cap, de stomac sau de spate, oboseală cronică etc.

Copiii nu sunt niciodată cruțați de violența care domnește în familia lor. Fie că sunt martori direcți, fie indirecți, aceștia suferă, sunt fragilizați și pot fi predispuși tulburărilor precum sentimente de insecuritate, angoasă, culpabilizare, tulburări de somn sau de alimentație, dificultăți de învățare sau relaționare.

Adesea, aceștia și-ar dori să poată interveni să-și atribuie un rol protector prea mare pentru vârsta lor. Sunt animați de sentimente contradictorii și nu pot denunța violența, fiind prinși în conflictele de loialitate între părinții lor. Ei riscă, de asemenea, să dezvolte un înalt nivel de toleranță la violență.

*sursă: Buletin informativ Asociația ANAIS.

Prin ordinul de protecţie instanța poate să dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe măsuri – obligaţii sau interdicţii dintre următoarele:

1. evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

2. reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;

3. limitarea dreptului de folosinţă a agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;

4. obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

5. interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

6. interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;

7. obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;

8. încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.

De asemenea pe lângă oricare dintre măsurile de mai sus instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.

LEGISLAȚIA PENALĂ

Violența în famile este prevăzută ca infracțiune în Codul Penal la art. 199. În vederea sancționării actelor de violență ale agresorului, victima se poate adresa Poliției sau parchetelor de pe lângă judecătorii formulând o plângere penală împotriva agresorului pentru lovire și alte violențe, vătămare corporală etc. În funcție de formele abuzurilor la care este supusă victima violenței în familie poate formula plângere penală și pentru infracțiuni ca viol, agresiune sexuală, lipsire de libertate, amenințare, șantaj, hărțuire, rele tratamente aplicate minorului sau altele.

Victima violenței în familie poate solicita sprijinul serviciului de urgență 112 în vederea intervenției imediate a Poliției.

CUM SE AJUTĂ SINGURĂ VICTIMA – UN PLAN DE PROTECȚIE

Ce poate face o victimă care pleacă de acasă sau vrea să plece de acasă? Cum să se pregătească, la cine să apeleze?

Este bine ca victima să își elaboreze un scenariu de protecție, mai ales că aceasta și-a dezvoltat deja niște strategii pentru a face față situației. Un scenariu de protecție îi permite să reacționeze rapid odată cu apariția primelor semne de violență.

Astfel că victima ar trebui să:

– Să noteze numerele de telefon importante (Poliție, centru de găzduire, urgențe) și să le pună într-un loc confidențial ușor de accesat de ea sau, și mai bine, să le învețe pe dinafară;
– Să ia contact repede cu un serviciu specializat;
– Să le vorbească apropiaților și nu numai despre situația sa;
– Să identifice persoanele de încredere (apropiați și profesioniști);
– Să stabilească un mod de comunicare în caz de urgență cu o persoană apropiată care ar putea să apeleze serviciul de urgență 112 în locul victimei;
– Să-și informeze copiii despre modul de a reacționa în cazuri de violență: să se refugieze la vecini, să sune chiar ei la 112 etc.
– Să-și pregătească o geantă cu lucruri esențiale (acte de identitate, acte de proprietate, acte bancare, alte acte personale și ale copiilor, stricul necesar pentru copii, câteva haine etc.) pe care să le depoziteze într-un loc sigur (la domiciliu, la apropiați);
– Să adune probe pentru a putea obține un ordin de protecție:

  • Acte medicale din care să rezulte traumele fizice sau un certificate medico-legal;
  • Mesaje transmise de agresor (sms-uri sau e-mailuri);
  • Înregistrări audio transcrise de firme autorizate (conversațiile cu agresorul);
  • Înscrisuri emise de bănci care să ateste că agresorul i-a blocat accesul la veniturile familiei;
  • Înscrisuri din care să rezulte că agresorul nu mai contribuie la veniturile familiei sau la întreținerea minorilor;
  • Raport sau fișă de evaluare psihologică sau psihiatrică din care să rezulte traumele suferite;
  • Înscrisuri medicale care să ateste afecțiuni psihice ale agresorului – dacă este cazul;
  • Dovada formulării de plângeri penale împotriva agresorului sau sancțiuni aplicate acestuia pentru alte acte de violență.

– Să adune martori care au fost de față la actele de violență. Copiii nu pot fi audiați ca martori.

CUI I SE POATE ADRESA VICTIMA

Cu cine ar trebui să vorbească victima dacă nu este pregătită încă să ajungă la Politie? Ce sfaturi să-i dăm?

De multe ori decizia de a face ceva în vederea ieșirii din situația de abuz sau de a sancționa agresorul este o decizie dificilă pentru victime întrucât acestea au o stimă scăzută față de sine, nu au încredere în forțele proprii, nu au încredere în autorități și nu cred că există rezolvare pentru problemele lor.

Chiar dacă nu dorește să întreprindă niciun demers împotriva agresorului sau nu are încă resursele și informațiile necesare să iasă din relația abuzivă, ea trebuie să fie informată asupra soluțiilor legale și a serviciilor existente pentru ea.

Victima se poate adresa unui ONG de profil pentru a afla care sunt drepturile și ce servicii poate accesa, se poate informa singură cu ajutorul internetului sau discutând cu apropiații, prietenii.

Servicii de ajutor

  • Serviciul De Urgență 112
  • Orice unitate spitalicească cu serviciu de primiri urgențe
  • Secțiile de poliție
  • Institutul Național de Medicină Legală “Mina Minovici”
  • Centre care pot ajuta victimele și le pot îndruma – o hartă la nivel național.

CUM POȚI AJUTA TU

Ce poate face o persoană care observă o victimă sau crede că cineva poate să fie o victimă?

Oricine este martor la scene de violență ar trebui să apeleze în primul rând la numărul de urgență 112 – a interveni între abuzator și victimă nu este întotdeauna cea mai bună soluție, întrucât acest lucru poate agrava situația și, mai mult decât atât, poate degenera în alte forme de violență.

Dacă avem bănuiala că cineva este victimă a violenței în familie, îi putem oferi un sprijin, îi putem spune unde se poate adresa pentru a primi ajutor specializat, dar aceste lucruri se întâmplă numai dacă persoana în cauză este dispusă să vorbească despre problema ei.

Nu o putem forța să facă ceva ce nu își dorește sau de care nu este încă pregătită și nici nu îi putem încălca intimitatea încercând să îi oferim soluții și rezolvări atunci când nu avem o imagine de ansamblu asupra problematicii cu care se confruntă.

E treaba noastră, a tuturor, să semnalăm abuzurile la care suntem martori direcți sau indirecți.

RECUNOAȘTEREA UNEI VICTIME

– Plângeri vagi: „Am probleme acasă” și simptome cronice fără cauză fizică aparentă;

– Răni vechi, repetate și care nu se justifică prin „Am căzut pe scări”;

– Lipsă de încredere și de stimă în sine: „Nu e așa grav, nu știu dacă este important”;

– Culpabilizare, rușine, subestimarea sinelui: „E vina mea”;

– Tulburări emoționale: stres, apatie, confuzie, depresie, detașare, gânduri suicidare;

– Alte probleme: migrene, dureri de burtă, tulburări de somn sau de alimentație, oboseală cronică;

– Manifestări de teamă – tresăriri la zgomote;

– Neputință și resemnare: „Nimeni nu poate face oricum nimic”;

– Izolare socială;

– Orice formă de dependență (financiară, afectivă, de medicamente etc.)

Informații de bază de la Mihaela Mangu, Asociația ANAIS, care oferă consiliere și îndrumare victimelor violenței domestice: femei, copii și bărbați.

Tags: ajutor pentru victime, asociatia anais, autoritati romane, familie, numar unic national, trafic de persoane, victima violentei domestice, violenta domestica, violenta in familie
Articol Anterior
Nevoia unui helpline național – Semnează și tu!
Următorul Articol
INTERVIU „La noi, legile se împiedică una pe alta: o ajută pe mamă, dar nu și pe copil“

Despre Autor

Iulia Roșu

Jurnalist „Adevărul”

12 Comments

  1. chirac mihaela
    October 21, 2015 at 4:33 pm

    Un pas mic, pentru o problema mare!

    Reply
  2. turcu corina
    October 21, 2015 at 4:55 pm

    Aveam prea multi pasi de parcurs,dar sa speram ca o picatura de apa intr un oceam ar putea face diferenta pentru copii nostri.

    Reply
  3. turcu corina
    October 21, 2015 at 4:55 pm

    Aveam prea multi pasi de parcurs,dar sa speram ca o picatura de apa intr un oceam ar putea face diferenta pentru copii nostri.

    Reply
  4. Laura Pascu
    October 21, 2015 at 5:36 pm

    Cele mai sincere felicitari!

    Reply
  5. Andreea
    October 21, 2015 at 6:56 pm

    am doar 15 ani,dar sunt impresionata de faptul ca in aceasta tara cuiva ii pasa de semenii lui si de milioanele de femei,fete care sunt abuzate in unele cazuri nu numai de parinti ci si de oameni inconstienti fara scrupule sau remuscari,nestiind ce traume aduc faptele lor comise pot spune cu sange rece! sper ca aceasta campanie sa aduca schimbari majore in ceea ce priveste abuzul si sa ne aduca si pe noi in topul tarilor civilizate

    Reply
  6. zaharescu elena
    October 21, 2015 at 7:02 pm

    va rog eu mult sa nu mai postati cum ca victimle pot apela la politie.EI NU FAC NIMIC!singura persoana care poate ajuta o victima a violentei domestice este ea insasi.va spun din propria experienta.poti avea familie,prieteni si chiar persoane din cadrul politiei sa-ti spuna sa iesi din acea relatie bolnavicioasa dar daca tu nu ai suficienta motivatie nu vei iesi.

    Reply
  7. Anca
    October 21, 2015 at 9:01 pm

    Trebuie facut ceva… sunt prea multe abuzate!

    Reply
  8. Florina Pasculescu
    October 22, 2015 at 7:51 am

    Nu gasesc petitia sa o semnez. Va rog, oferiti niste indicatii. Multumesc anticipat!

    Reply
  9. Laura
    October 22, 2015 at 10:42 am

    Unde se semneaza petitia????? Multumesc

    Reply
  10. Carina Toma
    October 22, 2015 at 11:48 am

    Aici puteti semna petitia, in sectiunea SEMNEAZA SI TU!
    http://violentadomestica.adevarul.ro/nevoia-unui-helpline-national-semneaza-si-tu/

    Reply
  11. ray ban outlet
    November 2, 2015 at 10:43 am

    Saved as a favorite, І like your web site!

    Reply
  12. Pingback: Fereastra din prostituție - Notre-Dame de Companie

Comentează

Cancel reply

Un proiect realizat în cadrul Burselor Superscrieri oferite de
cu sprijinul